CNDIPT OI POSDRU

Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT

Proiectarea modelului a fost realizată începând din anul 2000, prin valorificarea experiențelor din perioada 1996 – 2000, iar primele instrumente care au informat deciziile de planificare strategică a ofertei IPT s-au realizat în anul 2004.

Relevanța ofertei de formare profesională prin IPT față de cererea pieței muncii este abordată din două puncte de vedere:

 
  • cantitativ, având în vedere deficitul de competențe și calificări de pe piața muncii;

  • calitativ, având în vedere concordanța dintre competențele care descriu o calificare și nevoile pieței muncii pe de o parte, și calitatea rezultatelor învățării pe de altă parte.
 


Modelul elaborat de CNDIPT abordează relevanța ofertei atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ din perspectiva celor două dimensiuni ale teritorialitatii acesteia: geografică și sectorială.

Dimensiunea geografică se referă la distribuția ofertei IPT la nivel național, regional, judetean și al comunităților locale și are în principal în vedere micșorarea deficitului de calificări și competențe.

Dimensiunea sectorială are în vedere validarea ofertei educaționale definită prin calificări și competențe asociate acestora la nivelul sectoarelor economice ocupaționale, și vizează diminuarea neconcordanței dintre cererea de calificări și competențe și oferta IPT.

Celor două dimensiuni, geografică și sectorială li se adaugă planificarea la nivel micro, formalizată prin componenta locală a curriculum – ului, care contribuie atât la diminuarea deficitului de competențe, cât și la creșterea concordanței dintre cererea pieței muncii și oferta de competențe .

Modelul propus este unul perfectibil, având în vedere o serie de limite. Principalele îmbunătățiri sunt în legatură cu aspectele legate de o mai bună cunoaștere a cererii pieței muncii.


Fig. 1. Schema conceptuală a modelului de planificare strategică în IPT

Schema conceptuală a modelului de planificare strategica în IPT, prezentată în figura de mai jos, evidențiază trei elemente definitorii:
 
 
  • 1. Anticiparea timpurie a nevoilor de pregătire profesională prin IPT.

  • 2. Acțiunea colectivă complementară a actorilor instituționali pe mai multe niveluri decizionale, respectiv, national, regional, județean și local.

  • 3. Asumarea responsabilității definirii țintelor și a căilor de acțiune în cadrul procesului de planificare participativă, având la baza interesul instituțional comun și elaborarea documentelor de planificare strategică pe baza studiilor prospective menite a asigura anticiparea timpurie a nevoilor de formare profesională.
 

Model de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin IPT

Modelul se bazează pe descentralizarea deciziei și distribuirea acesteia pe mai multe niveluri decizionale, respectiv național, regional, județean și local. Planificarea strategică este înțeleasă ca o activitate participativă, bazată pe acțiunea colectivă a multiplilor parteneri economici și sociali, care reprezintă interesele angajatorilor, asociaților profesionale, angajaților/sindicatelor, administrației publice, ale organizațiilor guvernamentale relevante, precum și ale altor organizații ale societății civile. În acest fel este urmarită asumarea deciziilor și respectarea interesului comun al tuturor celor implicați.

Modelul combină fluxul decizional de sus în jos cu cel de jos în sus. Decizia de planificare aparține nivelului județean, care se informează pe baza rezulatelor documentării și monitorizării și este fundamentată atât de specificitatea pieței forței de muncă locale, cât și a capacității de răspuns instituțional a unitățlor de învățământ. Documentarea și monitorizarea sunt realizate de nivelurile imediat superioare.

Modelul are în vedere și orizontul de timp al școlarizării. Ieșirile din sistemul IPT se realizează după perioade de timp semnificative, mai mari de 1 an, ceea ce impune anticiparea timpurie a cererii pieței muncii. Din acest motiv se impune nevoia unei prognoze pe termen mediu a ofertei de formare profesională prin învățământul profesional și tehnic (IPT).

Fundamentarea ofertei de formare profesională reclamă, pe lângă informațiile privind nevoile de formare pe termen mediu, și informații privind cererea pieței muncii pe termen scurt, de pâna la un an. Aceste informații documentează componenta locală a curriculum-ului și validează tendințele de dezvoltare economică în baza cărora se realizează gestiunea previzională a nevoii de formare pe termen mediu.

Anticiparea timpurie a nevoilor de pregătire profesională prin IPT

Pentru a fundamenta planificarea ofertei pe termen mediu sunt necesare prognoze privind cererea de forță de muncă, care să permită estimarea cererii viitoare de formare profesională.

Informatiile privind cererea de forta de munca sunt esentiale în procesul de planificare previzionala a ofertei educationale, dar si greu de obtinut. Exercitiul de planificare a ofertei educationale nu a beneficiat întodeauna de previziuni ale cererii de forta de munca realizate pe termen mediu, ceea ce a obligat ministerul educatiei si CNDIPT sa realizeze propriilor studii. Acestea, au avut limite, atât metodologice cât si datorate lipsei unor date si informatii relevante.

În aceste conditii metodologia utilizata este de tip modular si consta în coroborarea datelor si informatiilor obtinute din doua mari categorii de surse de informatii preluate din:
 
  • Studii previzionale privind piata muncii pentru anticiparea ofertei IPT la orizontul anului 2013, în concordanta cu cererea pietei muncii.

  • Analize de piata muncii si anchete pentru completarea informatiilor, precum si pentru validarea tendintelor din studiile previzionale.
 

Studii previzionale privind piata muncii pentru anticiparea ofertei IPT la orizontul anului 2013, în concordanta cu cererea pietei muncii
Studiile previzionale realizate în anul 2005 estimeaza, în perspectiva anului 2013, evolutia cererii de forta de munca la nivel regional.

Metodologia studiului a pornit de la experienta diferitelor tari în proiectarea evolutiilor pietei muncii si analiza impactului acestora asupra învatamântului profesional si tehnic si a valorificat experientele românesti.

În procesul de elaborare a proiectiilor de dezvoltare regionala s-au utilizat urmatoarele abordari si instrumente :
 
  1. Abordari macro-economice: analiza dinamicii si modificarilor structurale ale PIB si VAB, analiza dinamicii investitiilor autohtone si straine, analiza impactului diferitelor fenomene macro-economice asupra economiei.

  2. Analize ale pietei muncii: analize privind dinamica si modificarile structurale ale populatiei active si ocupate, atât pe baza indicatorilor statistici, cât si pe baza datelor culese prin ancheta de teren realizata în rândul angajatorilor.

  3. Analize prospective realizate cu doua tipuri de instrumente : modele econometrice recursive si analize calitative în rândul angajatorilor.

  4. Analize sectoriale: analize demografice, analize ale dinamicii diferitelor sectoare productive si impactul asupra cererii de forta de munca.

  5. Analize regionale cu detaliere locala.
 

Proiectiile cererii de forta de munca au fost elaborate pe 3 scenarii de evolutie a economiei regionale structurata în plan sectorial si ocupational :
 
  1. Scenariul 1 (pesimist) de extrapolare a trendurilor perioadei trecute (1993 - 2002).
  2. Scenariul 2 (moderat) de crestere economica sustinuta, bazata pe investitii straine în retehnologizare si informatizare, cu ritmuri înalte de productivitate a muncii, cu ocupare în scadere.
  3. Scenariul 3 (optimist) de crestere economica sustinuta, dar cu ritmuri ale productivitatii muncii moderate si usoara crestere a ocuparii.
 

În elaborarea scenariilor 2 si 3 s-a utilizat o metoda de proiectie normativa luându-se ca tinte de crestere economica valorile proiectate la nivel national prin Planul National de Dezvoltare 2007-2013. Ipoteza a fost mentinerea constanta a contributiei regiunilor la cresterea economica, iar variabilele utilizate au fost productivitatea si ocuparea.

B. Analize de piata muncii si anchete pentru completarea informatiilor, precum si pentru validarea tendintelor din studiile previzionale.
Analizele de piata muncii si anchetele în rândul angajatorilor sunt realizate anual si ele constituie, pe de o parte o sursa suplimentara de informatii pentru studiile previzionale, iar pe de alta parte, constituie sursa de informatie pentru validarea previziunilor si formularea eventualelor corectii. Rezultatele analizelor de piata muncii si anchetele sunt structurate dupa cum urmeza :
 
  • Analiza comparativa România - state membre ale Uniunii Europene - aceasta analiza furnizeaza informatii comparative pe baza unui set de indicatori referinta („Benchmarks”), între România si alte state Europene, sursa de date fiind Eurostat.
  • Analiza comparativa la nivel regional care cuprinde:
    • analiza inter - regionala, bazata pe date statistice oficiale referitoare la unii indicatori economici, de piata muncii, caracteristici demografice si ale sistemului de învatamânt pentru toate cele 8 regiuni de dezvoltare din România;
    • analiza inter - regionala bazata pe anchete în întreprinderi derulate în toate cele 8 regiuni de dezvoltare care completeaza constatarile din analiza datelor statistice oficiale;
    • analiza comparativa între judetele fiecarei regiuni de dezvoltare din România care cuprinde anchete în întreprinderi, completate cu date statistice din surse oficiale si administrative.
 
Procesul planificarii strategice a ofertei IPT

Procesul de planificare a ofertei IPT consta în realizarea prognozei ofertei educationale pe termen mediu de 5-7 ani si se bazeaza pe trei elemente:
 
  1. o analiza cuprinzatoare a capacitatii de scolarizare prin IPT realizata la nivel local, judetean si regional în raport cu cererea de forta de munca previzionata si cu aspiratiile tinerilor, prezentata schematic în figura 2;
  2. o strategie comuna, bazata pe sarcini asumate de toti partenerii implicati, respectiv parteneri sociali, angajatori, membri ai Comitetelor Sectoriale, scoli, universitati, autoritati locale, Agentii de Ocupare a Fortei de Munca si alti factori interesati;
  3. monitorizarea si evaluarea actiunilor planificate în cadrul strategiei în vederea realizarii obiectivelor strategice.
 


Fig. 2. Elemente care fundamentează oferta IPT

Primul element
se refera la analiza resurselor disponibile si a celor necesare pentru adaptarea ofertei de formare profesionala initiala la cerintele pietei muncii. Reteaua de scoli IPT, resursele umane, resursele materiale si financiare, parteneriatele dintre scoli si parteneriatele dintre scoli si agentii economici, sunt informatiile principale ce definesc capacitatea sistemului de IPT de a raspunde cererii de forta de munca. Procesul de actualizare si revizuire a documentelor strategice elaborate în perspectiva anului 2013 se realizeaza anual. Periodicitatea a fost determinata de lipsa datelor statistice relevante, ceea ce implica validarea repetata a tendintelor si a estimarilor previzionate. În intervalul 2005-2013 urmarim crearea unei baterii de indicatori relevanti si dezvoltarea unui sistem statistic adecvat.

Cel de-al doilea element vizeaza definirea prioritatilor, obiectivelor si actiunilor necesare pentru adaptarea ofertei IPT la cererea de forta de munca previzionata. De asemenea, acest element se refera si la dezvoltarea parteneriatelor la toate nivelele decizionale în scopul adoptarii celor mai potrivite decizii pentru dezvoltarea IPT, dar si pentru asumarea de catre actorii implicati a obiectivelor si actiunilor planificate în acest scop.

Cel de al treilea element vizeaza monitorizarea implementarii actiunilor planificate pentru adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii si ofera feed-back-ul necesar pentru urmatorul ciclu de planificare.